Doamne-n noaptea asta sfântă
Doamne-n noaptea asta sfântă,
când din cer Tu iar cobori
În coliba omenirii,
pentru noi cei muritori;
Când întregi oștiri de îngeri
cu iubire ne vestesc
Mântuirea rânduită
pentru neamul omenesc!(bis)
Și când magi din zări străine,
vin pentru-a Te adora,
Iar păstori cu umilire
se proștern în Fața Ta;
Și pe uliți, pretutindeni,
se aud colindători,
Ducând Vestea peste-ntinderi
că Tu vii de mii de ori. (bis)
Doamne, cu ce dor fierbinte
Te roagă să nu-ntârzii
Toți săracii și bolnavii
sau cei mai uitați copii,
Ale căror lacrimi scurse
nu le șterge nimenea
Și la care pâine, Doamne,
nu e nimeni să le dea! (bis)
Ca Semn al iubirii Tale,
ce ne-ai dat din Cer venind,
Vrem să mergem noi cu Tine,
la sărac și la flămând
Și din binecuvântarea
ce-am primit din Mâna Ta,
Să-mpărțim cu bucurie,
ca și cum chiar Tu le-ai da. (bis)