Doamne, să nu-mi ţin
Doamne, să nu-mi ţin vreodată
nimic mie ce-am primit
ci să-mpart mereu şi Ţie
şi la alţii, fericit
fie darul mic sau mare,
fie mult, fie puţin,
tot ce-mi dai Tu, - eu să dărui
nimic mie să nu-mi ţin.
Dacă-mi dai un ceas de taină
şi o stare-n Duhul Sfînt
facă-mi-se rugăciune,
meditaţie şi cînt
toate - la ai Tăi şi Ţie
ca şi mirul cel ascuns
şi răsplata mea să fie
un sărut - şi mi-e de-ajuns.
Dacă-mi dai un miez de pîine
să mi-l afle-un mai flămînd
eu, ascuns, să-i văd privirea
către Tine lăcrimînd
iar a doua mea cămaşă
încălzească-l pe cel gol
ca să-Ţi simt şi eu căldura
cînd din moarte-am să mă scol.