Ce dulce mi-i când ochii

Ce dulce mi-i cînd ochii se umplu de lumină şi inima se umple cu sfînta-nfiorare şi zările se umplu de îngeri ce se-nchină şi toată Firea-i plină de Nalta Sărbătoare. Atunci îmi plec genunchii şi simt cum lîngă mine pe-un umăr şi pe altul se-apleacă frunţi iubite şi toată rugăciunea mi-i lacrimi şi suspine şi toate-s pline-pline de taine nerostite. Şi locului sub cruce unde-am trăit minunea îi cresc înmiresmate flori albe de scumpie şi simt cum tot cuprinsul îl umple rugăciunea şi Slava şi Genunea întregi Îţi cîntă Ţie. Ce dulce mi-i Iisuse această împletire de cîntec şi lumină, de flori şi rugăciune cînd cele şapte ceruri sînt toate o iubire şi noi o contopire în Veşnica Minune.