Chiar încercată

Chiar încercată cel mai greu nu te mîhni iubirea mea ce ţi-a dat ţie Dumnezeu va fi al tău, al tău mereu nu-i nimeni să-ţi mai ia. Lumina ce ţi-a dat-o El nu-i nor, s-o poată nimici va trece noaptea de-orice fel răsare Soarele şi El pe veci ţi-o va ivi. Comoara care El ţi-a dat nu-i nimeni a ţi-o mai lua nici focul cel înverşunat nici valul cel înfuriat - ea-n veci rămîne-a ta! Ce Domnul tău ţi-a dăruit la El, Iisus îţi ţine-ascuns şi vine ceasul fericit cînd tot ce ţi-a făgăduit îţi vei primi-ndeajuns. Nu te mîhni iubirea mea ci suferă mereu şi crezi sfinţeşte-ţi hotărîrea grea căci astăzi nici nu ştie ea ce-i ţine Dumnezeu!