Alături am purtat povara
Alături am purtat povara
aceleaşi slăvite cruci
deşi, necunoscut şi tainic
tu altfel ţi-a fost dat s-o duci.
Aceiaşi înspinată creangă
a-ncununat şi fruntea ta,
deşi, tăcut şi singuratic,
de tine nimeni nu ştia.
Eu, din răsplata suferinţei
ceva şi-n lume mi-am primit
dar tu purtînd-o neştiută
chiar şi de-aceasta te-ai lipsit.
O, Mîine cînd în Cer Stăpînul
va răsplăti pe drept ce-am dat
- răbdarea ta necunoscută
va străluci mai minunat.