O, floare a frumoasei Lucrări
O, floare a frumoasei Lucrări a lui Hristos
crescută ca lumina curatului prinos
privită ca podoaba lăcaşului slăvit,
ca roua pîrguită a grîului sfinţit,
ca roua dimineţii senine pe pămînt
- fii binecuvîntată de gîndul cel mai sfînt.
Păzească-ţi mii de îngeri curatele comori,
ferească-te de ochii adînc ispititori,
îndepărteze-ţi gîndul vrăjmaşului pîndar,
păstreze-ţi ca lumina ofranda pe altar
spre Pururea Fecioară a Cerului privind
virtuţii nepătate sfinţenia primind.
Dorim trăirii tale podoabele cereşti
iubirii neprihana candorii îngereşti,
să fii ca alabastrul cu-adînc plăcutul mir
ca o podoabă-scumpă din aur de ofir
ca faţa sfintei mese de in imaculat,
ca grîul dimineţii de sori încununat,
ca gîndul rugăciunii a-toate sfinţitor,
ca faţa Aurorii,
ca ziua fără nor,
ca cele cinci fecioare primite la ospăţ,
ca apa cea sfinţită a Veşnicei Cetăţi.
În candela nestinsă a inimii, curat,
să-ţi ardă untdelemnul credinţei necurmat,
întreaga ta fiinţă să aibă mai presus
de orişice iubire arzînd pentru Iisus
şi-n duhul rugăciunii fierbinte stăruind
să fii o blîndă rază spre tot ce-i suferind.
Cînd umbrele ispitei vor trece-amăgitor,
eroic înfrînarea să-ţi rupă mreaja lor
departe să te ţină de tot ce e oprit
deplin păstrată Celui cu care te-ai unit.
Fiinţa ta întreagă să fie-un sfînt potir
purtînd al curăţiei în veci plăcutul mir,
cu sufletul şi gîndul mereu spre Cel Dorit,
să fii pe veci a Celui cu care te-ai unit.