Când ne-ai lăsat
Cînd ne-ai lăsat porunca milei
pentru de-aproapele sărman
noi am simţit Iisus că Tu eşti
Acel duios Samaritean.
Căci vai, şi noi eram odată
căzuţi tîlharilor cumpliţi
strigînd zadarnic după milă
zăceam uitaţi şi părăsiţi.
Şi n-a fost nimeni să ne-ajute
căci cine oare-ar fi putut
cînd sufletul zăcea-n pierzare
atît de-adînc şi greu căzut?
De n-ar fi fost a Ta iubire,
Preamilostiv Samaritean,
noi n-am fi-aflat nicicînd odihna
din sfîntul mîntuirii han.
- O, dă-ne dragostea de semeni
cu-a Ta blîndeţe să-i iubim
spre mîntuirea tuturora
porunca milei s-o trăim.