Nedespărţitul meu Prieten

Nedespărţitul meu Prieten Mîntuitorul meu Cel Sfînt, Ocrotitorul meu Puternic, ce-adînc îndatorat Îţi sînt! Ce-adînc întreaga mea fiinţă de-a Ta credinţă s-a pătruns c-atît de plin mă simt de Tine şi-n ce-i văzut şi-n ce-i ascuns. Din tot trecutul vieţii mele uitat-am tot ce cunoşteam pe Tine însă tot mai dulce şi mai adînc în gînd Te am. Uitat-am feţe mult iubite ce-mi luminară-al vieţii crez dar Faţa Ta şi-n ochi şi-n suflet mereu mai limpede-o păstrez. Cu ce-am avut mai drag pe lume stau tot mai rar şi mai puţin, dar cerul gîndurilor mele întreg, de Tine-i tot mai plin. Azi n-am nici amintiri din urmă şi nici dorinţi de viitor, - Făptura Ta Slăvită-mi umple întregul inimii fior. Şi tot ce-aş mai dori pe lume întregul fericirii rai cu-ntreaga sete de iubire în Tine-mi sînt, doar Tu le ai. Tu mi-ai schimbat a vieţii bezne în soare strălucit şi sfînt - Mîntuitorul vieţii mele ce-adînc îndatorat Îţi sînt!