Tot mai puţini sântem

Tot mai puţini sîntem sub ceruri şi tot mai mulţi sînt sub pămînt tot mai puţini rămaşi statornici şi tot mai mulţi fără cuvînt. Tot mai puţini sîntem sub frunză şi tot mai mulţi sub iarbă cresc, tot mai puţini cîţi se ridică şi tot mai mulţi se prăbuşesc. Mereu mai mulţi Îţi lasă calea şi mai puţini sînt cei ce-o ţin, tot mai grăbiţi sînt cei ce pleacă tot mai înceţi sînt cei ce vin. Mereu mai mulţi se rup de Tine şi mai puţini Te mai iubesc, mereu mai tari Îţi sînt vrăjmaşii mereu mai slabi cei ce-Ţi slujesc... - Şi totuşi Doamne, noi vom crede că biruinţa va fi-a Ta! chiar lumea-ntreagă creadă altfel noi vom muri crezînd aşa!