Spre ce-ţi ţinteşte gândul?

Spre ce-ţi ţinteşte gîndul şi ochii tăi avari cînd sufletul făţarnic ţi-ascunzi sub vorbe mari şi-n zîmbet larg ţi-nvălui obrazul prefăcut cu buzele de iudă întinse spre sărut? Spre ce-ţi ţinteşte gîndul şi duhul tău atunci cînd pari cinstit în spusa curatelor porunci, cînd vrei s-araţi oricărui că n-ai în gînd dorinţi şi pofte vinovate, străine celor sfinţi? Spre ce-ţi ţinteşte gîndul din tine blestemat cînd prefăcut te-apropii de cel nevinovat şi-ntinzi în cale-i curse, să-ţi cadă şi să-l prinzi în schimbul poftei tale viaţa lui s-o vinzi? Spre ce-ţi ţinteşte gîndul nemernicului trai? - Spre plata-ngrozitoare la capăt ce-o s-o ai, spre asta nu-ţi ţinteşte acuma nici un gînd? -O, teme-te căci toate le vei plăti curînd!