De unde mi-aţi ieşit?

De unde mi-aţi ieşit voi umbre înmormîntate de demult, din ce-adîncimi ale fiinţei şi-ale-amintirilor v-aţi zmult? S-a scurs deasupra voastră vremea punînd întruna strat cu strat pe voi nămolul greu şi negru sub care-adînc v-aţi îngropat. Prin uşa viselor deschisă mai năvăliţi din cînd în cînd, ca nişte hoţi scăpaţi din lanţuri lumina inimii-ntristînd... - Întoarceţi înapoi în marea uitării-n care v-am închis şi nu-mi mai reveniţi vreodată nici pe cărările din vis. Eu am aprins lăcaşul vostru iar spuza lui am dat-o-n vînt n-aveţi la ce să mai întoarceţi azi casa mea-i un templu sfînt!