Ca un pom
Ca un pom cu mere de-aur
cerul e de stele plin,
printre ele mii de îngeri
fericiţi se duc şi vin.
Cînd o stea căzînd se vede,
ea-i un măr ce s-a desprins
cînd o aripă de înger
prea grăbită, l-a atins.
Luna-i ca un coş de aur
unde îngeraşii pot
dimineaţa să adune
merele din pomul tot.
Seara mărul cel de aur
iar rodeşte minunat
parcă-s tot aceleaşi mere
căci li-e locul neschimbat.
... Cei care-L iubesc pe Domnul
vor ajunge fericiţi
să culeagă mere de-aur
ca şi îngerii iubiţi.
Şi vor duce cu iubire
rod de aur luminos
în cîntări de fericire
Domnului Iisus Hristos.