Cunoşti tu oare?

Cunoşti tu oare starea ta cea gata de pieire trăind pierdut făr-a avea nici gînd de mîntuire? O, de-ai cunoaşte şi-ai primi azi ultima chemare Hristos şi-acum ţi-ar dărui o veşnică iertare. Cunoşti tu oare calea ta cea largă şi-ntinată de Însuşi Dumnezeu, la grea osîndă judecată? Cunoşti tu oare viaţa ta păcatului vîndută ce moarte poate să ţi-o ia în orişice minută? Cunoşti tu oare clipa ta cea gata să sfîrşească, cum ai putea s-ajungi cu ea la Patria Cerească? Cunoşti tu oare că acum e marea ta chemare, că poţi să iei al vieţii drum ori veşnica pierzare? Cunoşti tu oare ce-ai s-ajungi de mîine, pe vecie cînd şi-astăzi pe Hristos alungi şi calci ce El ţi-mbie?