Când Te-ai plecat spre noi

Cînd Te-ai plecat spre noi Iisuse ai vrut ca să putem spera că ridicîndu-ne pe vîrfuri putem atinge talpa Ta. În cea mai îngerească clipă noi ne-am nălţat abia atît cît Tu în cea mai omenească spre noi, mai mult ai coborît. Cu ce-aveam mai ceresc în fire atunci parc-am atins ceva din ceea ce-a putut să fie mai pămîntesc în Firea Ta. Dar haru-atingerii slăvite ne-a străbătut cu-acei fiori ce ne-au cuprins pe veci în Tine făcîndu-ne nemuritori. Minunea Golgotei Divine s-a-nveşnicit deplin apoi - un strop înomenit din Tine ne-a îndumnezeit pe noi.