Lăsaţi-mă să plâng

Lăsaţi-mă să plîng... acuma aceasta-i tot ce vă implor vreau numai lacrimi, numai lacrimi lăsaţi-mi uşurarea lor. Dacă puteţi să staţi de-o parte şi să tăceţi, puteţi să staţi, dar nu-mi grăiţi nimic nici unii ci plînsul singur mi-l lăsaţi. Mi-e sufletul prea greu, nu-l poate nimic despovăra de tot nici mîngîiere, nici speranţă ci numai lacrimile-l pot. Durerea care geme-n mine nu pot s-o ţin nici s-o desprind nici în tăceri nici în cuvinte ci numa-n lacrimi şiroind. Credinţa şi nădejdea-s duse nimic din ele n-a rămas iubirea singură-nsoţească-mi amarul lacrimilor ceas. Lăsaţi-mă să plîng... - O, lacrimi, despovăraţi lăuntrul meu să plece toţi, să fiţi cu mine voi, numai voi - şi Dumnezeu!