O, fiii mei, lumina

O, fiii mei, lumina privirii mele dragi cînd lacrima iubirii îmi curge pe obraji şi-n văl de rugăciune vă port spre Dumnezeu - lumina-nţelepciunii din cer v-o cer mereu. Înţelepciunea care vă face credincioşi credinţa ce vă face smeriţi şi curajoşi curajul ce vă face statornici şi aprinşi statornicia care vă face neînvinşi. Vă cer iubirea care vă face simţitori îndatoraţi şi sinceri şi blînzi şi primitori şi plini de bunătate şi-ncrezători mereu - aşa fel de iubire v-o cer lui Dumnezeu. Vă cer eliberarea din tot ce-i necurat şi-avînt spre tot ce-i nobil, plăcut şi-adevărat vă cer o sfîntă sete mereu de mai frumos cu duh înalt de jertfă în slujba lui Hristos. ... Cînd lacrima iubirii îmi curge pe obraji aceasta v-o cer pururi o, fiii mei cei dragi şi Duhul Sfînt în suflet vi-L cer s-aveţi mereu că numai cine-L are va fi-al lui Dumnezeu!