Vorbește Doamne, căci sunt rob
Vorbește Doamne, căci sunt rob
Și robul Tău ascultă.
/ Mai toarnă-mi iar ulei în ciob,
Mai dă-mi din grâul Tău un bob
Și dragoste și dragoste mai multă./x2
Vorbește, Doamne, că sunt gol
Și-mi bate-n suflet vântul.
/ Căci mii de corbi îmi dau ocol,
De când pe-al inimii pridvor,
Ți-ai așezat, Ți-ai așezat Cuvântul./x2
Vorbește, Doamne, căci în piept
Mi-e inima firavă.
/ Nebun te face-orice-nțelept
Dar eu cu mai mult dor aștept
În vremea de, în vremea de zăbavă./x2
Mai dă-mi din pâinea Ta un drob
Și flacără mai multă.
/ Chiar dacă-s fiu și nu sunt ciob
Dar eu din dragoste sunt rob
Și robul Tău și robul Tău ascultă!/x2