Va fi cândva!

Va fi cîndva o vreme cînd dulcele de-amar pe veci se vor desparte cu netrecut hotar lumina de-ntuneric şi binele de rău deplin le va desparte un larg şi veşnic hău atunci va fi şi răul şi binele deplin cîntarea doar cîntarea, iar chinul numai chin lumina doar lumină, iar noaptea numai ea - şi orice om la locul ales pe cînd trăia. Da, undeva în Spaţiu există-aievea loc în care-i veşnic beznă şi scrîşnete şi foc de-acolo Fericita Prezenţă S-a retras şi-un loc etern de chinuri şi blestem a rămas. Porţi veşnice acopăr prăpastia de fum în care-i veşnic flăcări dar niciodată scrum împrejmuit cu spaţiu nemărginit şi mut uitat va arde răul în Răul absolut. Da, undeva există aievea Locul Sfînt în care Fericirea şi harul veşnic sînt Acolo tot ce-i Bine şi Vrednic şi Frumos din veci spre veci va curge mai dulce prin Hristos Acolo tot ce după Hristos a mers trăind gusta-va strălucirea etern întinerind... ... Mai vrednice-s aceste cuvinte să le crezi că-s mai adevărate ca tot ce-atingi şi vezi cutremură-ţi fiinţa şi-alege cu-nţeles - cînd vei vedea aievea, va fi tîrziu de-ales!