N-am vrut alt har

N-am vrut alt har pe lume decît să cresc statui cu feţe de lumină şi inimi de văpaie Hristos să le-mpreune pe frunţi pecetea Lui nici lupte, nici ispite, nici chinuri să nu-i moaie. N-am vrut alt har pe lume decît să dăltuiesc vii pietre pentru faţa Bisericii Slăvite oriunde-ar fi-aşezate să poarte chip ceresc încununat cu roade curate şi smerite. Am vrut cu orice slovă, cu fiece cuvînt cu fiece cîntare ceva să fac mai bine ceva să fac mai rodnic, ceva mai drept şi sfînt să aibă-o bucurie mereu vreun om de mine. Am vrut s-ajut Credinţei să urce încă-un steag nădejdii încă-o treaptă iubirii încă-o zare am vrut s-aduc sub Cruce o lacrimă de drag un dor de mulţumire şi-un rod de ascultare. Am vrut s-aprind prin lumea prin care am trecut pentru Hristos şi semeni o dragoste fierbinte c-un sfînt curaj eroic să-mi apăr ce-am avut primit cu preţ de sînge din Cer şi din morminte. Am vrut s-ajut pe fraţii de-un crez, de-un duh şi-un Ţel mai limpede să vadă, mai curajos să lupte mai hotărîţi să-nfrunte vrăjmaşul de-orice fel mai veghetori să-i fie unirii ne-ntrerupte. Aşa am vrut să-mi fie orice cuvînt săpat în suflete ca-n piatră pe timp şi veşnicie Hristos să-l recunoască frumos şi-adevărat - atunci mi-ar fi lucrarea cum mi-am dorit să fie!