Când calea-mi pare
Cînd calea-mi pare-nchisă
şi totul văd sfîrşit
Lumina Ta-mi deschide
alt drum mai strălucit.
Cînd harfei mele-i pare
că nu mai sînt cîntări
cu noi şi noi acorduri
îi umpli mii de zări.
Cînd paşii-mi văd la capăt
urcuşul lor cel sfînt
noi trepte mai înalte
le cer un nou avînt.
Cînd inimii îi pare
sfîrşit ce-a fost duios
o nouă tinereţe
o-nvie mai frumos.
Cînd dragostea se crede
prea slabă-a arde iar
nebănuite flăcări
i-aprinzi din sfîntul jar.
Cînd glasul rugăciunii
mi-l tac nemaiputînd
fioru-l suie încă
din cer în cer trecînd.
Cînd viaţa asta-mi pare
urmîndu-Te, apus
- în veci cu cealaltă
Te voi urma Iisus!