Tu ni Te dărui nouă
Tu ni Te dărui nouă la toţi necontenit
şi totuşi eşti Iisuse în veci fără sfîrşit.
Fără sfîrşit e Pîinea ce zilnic ne-o-mpărţeşti
toţi ne hrănim din Tine, şi-n veci nu Te sfîrşeşti.
Tu, Vinul cel din care sfinţiţi ne-mpărtăşim
gustăm din el cu toţii, şi-n veci nu-l mai sfîrşim.
Din Tine e cuvîntul pe care-l frîngem toţi
şi el întreg rămîne în fii şi strănepoţi.
Din Tine este apa din care toţi luăm
ne săturăm, şi totuşi în veci n-o-mpuţinăm.
Şi aerul cu care viaţa ne-o hrăneşti
îl otrăvim - şi totuşi mereu ni-l primeneşti.
Din Tine frumuseţea ce-n toate-o porţi spre noi
şi ea mereu renaşte în forme tot mai noi.
Slăvit să fii Tu care ne speli tot ce-i greşit
şi care, totuşi, veşnic rămîi Desăvîrşit!