Nu-mi mai doresc

Nu-mi mai doresc nimic de jos puţinul ce-l găsesc mi-ajunge tot ce-i mai mult e-anevoios tot ce-i mai strălucit străpunge. Nu-mi mai doresc să am aici nici laude, nici veselie mi-ajunge partea celor mici iubirea lor mi-e avuţie. Nu-mi mai doresc decît să pot să merg cu fraţii prin lumină un gînd şi-o inimă în tot ce-au ei primit din Cer să ţină. Nu-mi mai doresc decît să fiu găsit în orişice-ncercare zidit pe Adevărul Viu tăcut în orişice răbdare. Smerit în orice loc nălţat curat în orice-ntinăciune umblînd în tot ce-am învăţat plîngînd în orice rugăciune. Iubind în orice lepădări crezînd în orice zguduire statornic primei ascultări necontenit spre mîntuire. Nu-mi mai doresc, nu-mi mai doresc decît pe Domnul dimpreună să poată cînd am să sfîrşesc să-mi spună: Bine, slugă bună!...