Mai din belşug
Mai din belşug rodeşte lanul
cînd e udat de rugăciune,
mai pus la adăpost copilul
cînd e să fulgere sau tune.
Mai luminos se face-n aer,
mai liniştit şi dulce-i vîntul,
mai bună şi mai mare-i pîinea,
mai fericit şi cald cuvîntul.
Mai moale şi mai verde iarba
mai albe-s florile şi zarea
mai luminoasă-i sărbătoarea
mai liniştită-i înserarea.
Mai îmbrăcată vine noaptea
mai dulce somnul orişiunde
mai binevoitoare faţa
în tot ce-ntreabă şi răspunde.
Mai zîmbitoare e lumina
mai dulci sînt soarele şi luna
mai prietenoase-n toate-toate
prin rugăciune totdeauna.
Mai fericită-i rîndunica
ce stă pe streaşină şi cîntă
atunci cînd cineva se roagă
şi Dumnezeu binecuvîntă.