Peste hotaru-nsămânţat

Peste hotaru-nsămînţat cu grîul ca lumina Ţi s-a mulţit nemăsurat de dureros neghina. Cîndva strigam şi eu cerînd s-o smulgi să nu mai fie nu-nţelegeam ce tainic gînd Sfîrşitu-l întîrzie. Dar azi l-aş vrea mai amînat căci cine ştie cîtă se va preface-n grîu curat din neghina urîtă. O, ce neghină-au fost atîţi din cei azi grîu şi pîine... - din cei neghină-acuma cîţi la fel vor fi grîu mîine! Chiar eu ce neghină eram ruşinea holdei sfinte Tu m-ai răbdat, dar ce făceam de m-ai fi smuls nainte? Fă secerişu-nspăimîntat o Doamne să nu vină pîn-se vor face grîu curat toţi cei acum neghină.