O, viaţa mea
O, viaţa mea ajunsă
spre capătul de drum
fii tot mai mult pătrunsă
de tot ce-aştepţi de-acum.
Rămîi mai sus pe munţii
cereştilor trăiri
împodobeşte-ţi frunţii
eternele-nsoriri.
Înalţă-ţi mai aprinsă
solia care-o duci
pe toată zarea-ntinsă
de raza Sfintei Cruci.
Cîntările culese
atîta drag de drum
veşmîntul de mirese
îmbracă-li-l de-acum.
Ţi-e noaptea dusă, iată
ies zorii minunaţi,
Cel Preaiubit S-arată
trimite-le: zburaţi!...
... Şi-n Vecii Fericirii
le-ascultă-apoi duios
luminile roirii
din jurul lui Hristos!