Pasăre măiastră - 2

Pasăre măiastră care ne-ai cîntat şi la umbra Crucii ne-ai îngenuncheat ai zburat spre ceruri, ne-ai lăsat orfani singuri în prigoane şi între duşmani. Multă ni-e durerea fără de hotar grea e suspinarea plînsului amar mare-i încercarea care ne-a lovit pasăre măiastră, părinte iubit. Lîngă căpătîiul tău, îndureraţi fiii tăi cu lacrimi plîng nemîngîiaţi fiii tăi pe care i-ai născut de Sus pentru-mpărăţia Domnului Iisus. Pasăre măiastră care ai căzut pentru mîntuirea neamului pierdut jertfa ta adîncă, chinul tău ascuns nu le poate nimeni preţui-ndeajuns. Ţi-ai sfîrşit lucrarea şi te-ai ridicat la Cerescul nostru Dulce Împărat noi aici în lume plîngem cu amar şi urcăm întregul Domnului Calvar. Pasăre măiastră noi solia ta niciodată-n lume nu o vom uita prin oricîte lupte vom nălţa mereu pentru tine rugă către Dumnezeu. Pasăre măiastră zboară tot mai sus pîn-acolo-n faţa Domnului Iisus spune-I tot ce sufăr copilaşii Săi alungaţi de lume şi de oameni răi. Spune-I că oricîte piedici ni s-au pus am urcat calvarul Lui mereu în sus spune-I lupta noastră, spune-i ce-ndurăm pentru că pe Domnul vrem să-L ascultăm. Pasăre măiastră spune-n faţa Sa lacrimile noastre, suferinţa grea spune hotărîrea că pe lume nu-i moarte să ne-ntoarcă, de pe drumul Lui. Şi să nalţi spre Domnul rugăciunea ta pururi să ne poarte doar pe calea Sa după El să mergem pînă la sfîrşit credincioşi ca tine, părinte iubit!