Te-am aşteptat
Te-am aşteptat cu-ndurerare
atîta timp să-ntorci căit
spălînd cu lacrimi de-mpăcare
păcatul ce te-a despărţit.
Dar n-ai voit să-ntorci cît încă
în calea ta priveam din prag
şi cît iubirea noastră-adîncă
te-ar fi primit cu-ntîiul drag.
Azi cînd pe rînd se sting şi-acele
dureri ce ne-ai pricinuit
doar mila stării tale rele
ne va durea necontenit.
Veni-vor zile-ndurerate
cînd toate-ai să le plîngi cu-amar
cînd lacrimile lumii toate
le-ai da să poţi întoarce iar.
- Dar dragostea prea greu rănită
şi legămîntul prea călcat
ca floarea prea adînc zdrobită
în veci n-o-nvii cînd s-a uscat!