Rugă pentru cei osteniţi

Iisuse, o Preabun Iisuse, adînc din suflet Te rugăm pentru viaţa celor care pe-a noastră inimă-i purtăm. Îţi cerem multa Ta-ndurare cu-atîta sfîşiere-n glas pentru acei ce-n urma noastră căzuţi pe drumuri au rămas. Ne doare-adînc a lor durere şi-n taina plînsului ascuns noi Te rugăm să-i scapi Iisuse din starea-n care au ajuns. Cu-acea tăcută-ndurerare ce-o nasc duioasele-amintiri adu-le-aminte bucuria şi haru-ntîiei lor iubiri. Adu-le-aminte-nflăcărarea din vremea dragostei dintăi cînd tot ce-i despărţea de-olaltă era topit de-ai ei văpăi. Adu-le-aminte şi trezeşte din nou în inimile lor duios şi mişcător întregul neprihănirii Tale dor. Şi-adună-i Tu din zbuciumarea de valuri care ne despart căci sînt ca scîndurile frînte dintr-o corabie ce s-a spart. Şi umple iar cu-nflăcărare cu dragoste, cu plîns, cu dor şi cu-a întoarcerii cîntare Iisuse, inimile lor!