Lucrul care trebuieşte

Marta: Învăţătorule, iată a lucrului greu apasă în totul pe umărul meu! - Pe sora Maria zadarnic aştept ea stă doar şi-ascultă şi nu este drept! Vezi, eu pentru Tine fac cu bucurie tot ce-a Ta cinstire azi îmi cere mie. Dar şi ei eşti Oaspe, spune-i ca şi ea să-mi ajute-n lucru, - ea de ce să stea? Dacă-i drept ce spune ea că mă iubeşte vreau să-i văd iubirea cît îi preţuieşte. Şi a ei e casa, nu-i numai a mea spune-i să-mi ajute, - ea de ce să stea? Maria: O Iisuse Doamne, vreau atît de mult să rămîn cu Tine - lasă-mă s-ascult! inima-mi întreagă asta-a-aşteptat lasă-mă să-mi satur sufletu-nsetat! Celelalte zile, sora Marta ştie, tot ce-mi cere dînsa fac cu bucurie. Dar în clipa asta să-Ţi stau la picioare este-a mea dorinţă unică şi mare. Voi lucra în urmă iarăşi fericită tot ce o să-mi ceară sora mea iubită dar nu mă trimite, lasă-mă puţin să ascult să-mi satur sufletul deplin! Domnul: Marta, scumpă Marta, cît de iubitoare şi neostenită-i inima ta mare! Fapta ta-i frumoasă, preţul i-l socot dar o Marta, Marta nu e asta tot! E frumoasă rîvna şi dorinţa mare de-a fi pentru Mine pururea-n lucrare dar ades din asta dragostea lipseşte - şi-asta-i Marta lucrul care trebuieşte! Dragostea smerită, blîndă şi tăcută chiar cînd nu lucrează Mie Mi-e plăcută! - inima Mariei asta dovedeşte şi-asta-i Marta, lucrul care trebuieşte! Prelucrare.