Psalmul 142

1-Cu glasul meu strig către Domnul cu glasul meu mă rog spre El 2-Îmi vărs necazul înainte-I şi-I spun tot greul de-orice fel. 3-Cînd e mîhnit în mine duhul Tu Doamne-mi ştii cărarea mea pe calea mea pe care umblu ei mi-au întins o cursă rea. 4-Aruncă-Ţi ochii Tăi spre dreapta şi vezi cît sînt necunoscut azi parcă nu mai am scăpare sînt părăsit, uitat, căzut... 5-Spre Tine Doamne strig că Tu-mi eşti scăparea sufletului frînt şi partea mea de moştenire pe-al celor vii şi-aleşi pămînt. 6-La al meu strigăt ia aminte că sînt nenorocit de tot de cei ce m-asupresc mă scapă că sînt mai tari... eu nu mai pot. 7-Din temniţi sufletul mi-l scapă şi Numele-Ţi voi lăuda, cînd îmi vei face bine Doamne cei drepţi mă vor înconjura!