Frumoasă e lumina
Frumoasă e lumina
cînd noaptea-i fără lună
cînd bezna e adîncă
și marea-i în furtună
- cinstiți pe cel ce-o nalță
că grea-i lucrarea asta
nu orișicine-o face
cînd bîntuie năpasta.
Frumoasă e credința
acelui ce rămîne
neclătinat prin toate
furtunile păgîne
- urmați-l pe acela
căci grea-i statornicia
și rar cine-o mai are
cînd s-a aprins urgia.
Frumoasă e iubirea
aceluia ce trece
ținîndu-și legămîntul
prin apa cea mai rece
- păstrați-l pe acela
în cinstea cea mai mare
că rar cine iubește
în vremi de lepădare!