Nu te lăsa molatic
Nu te lăsa molatic mereu împins şi tras
de oameni şi ispite pe căi înnegurate
ci luptă şi veghează-ţi al vieţii orice pas
ţinîndu-te-ntru totul mereu pe căi curate.
Păstrează-ţi tot lăuntrul în pace şi în har
cu-atît mai mult cu cît eşti de moarte mai aproape
nu-ngădui ispitei şi slăbiciunii iar
lumina să ţi-o stingă şi pacea să ţi-o sape.
Aşa ajungi odată la starea unde nu-s
puteri să mai înfrîngă seninul sfînt din tine
şi unde părtăşia cu-ai tăi şi cu Iisus
îţi face viaţa dulce şi căile senine.
Cînd, dureros adesea, simţi încă-nverşunat
cum luptă şi se zbate în tine vechea fire
o, nu-ţi slăbi genunchii să n-ajungi la păcat
nu merge-ncet, aleargă s-ajungi la mîntuire.
Dă zbor, prin rugăciune, puterii firii noi
înalţă-ţi conştiinţa adesea temătoare
în urmă ţi-e păcatul, - nici nu privi napoi
aleargă spre cunună ca zorile spre soare.