Atuncea când am fost
Atuncea cînd am fost căzut
în mîini de sînge pline
atîţia, Doamne, au trecut
mereu pe lîngă mine.
Cu jale unii m-au privit
căzut acolo-n cale,
dar vai, nici unii n-au venit
din moarte să mă scoale.
De-a mele răni înduioşat,
iubirea Te aduse
cu-atîta har şi Te-ai plecat
să mă ridici Iisuse.
Şi-a mele răni adînci le-ai uns
durerea să se-aline,
o Doamne, lîngă Tine-ajuns
pe veci rămîn cu Tine!