De când la Cină

De cînd la Cină ucenicul pe Sînul Tău s-a rezemat o, cît adînc de suferinţe la Sînul Tău s-au alinat! De cînd a temerii-ntristare din inimă-i s-a liniştit o, cîte valuri zbuciumate la Sînul Tău s-au potolit! Cît zbucium, ce potop de lacrimi, ce deznădejde şi cît plîns, la Sînul Tău Iisuse Doamne, s-au alinat, s-au şters, s-au stîns! Ce munţi de fărdelegi şi patimi ce sufletul ne-a-mpovărat de peste conştiinţa noastră Iisuse, - i-ai îndepărtat!... O, cîte Magdalene oare cu plîns păcatul şi-au stropit iubirea Ta-nţelegătoare şi iertătoare au găsit! Şi cîţi tîlhari ce se-ndreptară căindu-se cu plîns amar iertarea fără de măsură la Tine au aflat în dar. Ce mari poveri au fost acelea pe care Tu ni le-ai luat! Iisuse, Sfîntă Jertfă-a Milei, cu ce Preţ Scump ne-ai cumpărat! Cît bine ne-a făcut pe lume cei ce la Tine ne-au adus, cînd vom plăti recunoştinţa pe care-o datorăm, Iisus?...