Mi-e inima bolnavă
Mi-e inima bolnavă
şi totuşi simt că sînt
o mînă-a mîngîierii
pe frunţile fierbinţi,
îngrop atîtea lacrimi
în suflet ca-n mormînt
şi totuşi seamăn cîntec
în mii de suferinţi!
Căci m-ai smerit o Doamne
să port un suflet frînt
ca jertfa pentru sute
şi sute de credinţi
ca harfa ce, şi spartă,
mai scoate încă-un cînt
ca steagul ce se frînge
în preţ de biruinţi!