Oriunde! - mi-e totuna

Mi-e totuna unde voi fi înmormîntat; mi-e totuna cine mă va înmormînta, căci oriunde-n lume îmi va fi mormîntul nu voi fi-n el ceea ce oriunde-am fost: dragoste şi lacrimi, cîntec şi avînt... Astea sînt oriunde şi-ale tuturor nu mor niciodată ele n-au mormînt! Nu mor niciodată dragostea şi jertfa lacrima şi cîntul, vii vor fi mereu semănate-s numai în pămînt ca grîul dar din orice groapă vor ieşi mai vii şi mereu alţi oameni fi-vor ca să vină ori a le culege, ori a le călca... ... Mi-e totuna unde voi fi-nmormîntat: dragostea şi jertfa mea de pe pămînt vor căuta pe-acelea ce vor fi sub glie neştiind că-n groapă nu mai e nimic... Moartea-i doar părere iată, n-am murit...