A fost odată-aici
A fost odată-aici o taină
a fost odată-aici un loc
un far, o flacără, o vatră
ce-a ars o ţară, ca un foc.
A fost odată-aici fiorul
înalt şi unic pe pămînt...
Au fost, dar azi acestea toate
sînt doar o urmă şi-un mormînt.
O, pentru cele-nmormîntate
fără-nviere pentru toţi,
ce mai aduci cînd nici nădejde
nici rugăciune nu mai poţi?