Nu te duce singur
Nu te duce singur frate
niciodată nicăieri,
viaţa ta-n singurătate
e-n primejdii şi-n dureri.
Nu-ţi lăsa nicicînd
al credinţei rînd
credincios rămîi (bis)
dragostei dintîi (bis).
Nu te duce fără fraţii
din credinţa ta dintîi
cît de buni să fie alţii
tu cu fraţii tăi rămîi.
Nu te duce fără neamul
cel din care eşti născut,
cît de tare fie ramul
piere făr-al crengii scut.
Cît de mare-i suferinţa,
- tu de-ai tăi să nu te laşi,
nu te rupe de credinţa
sfinţilor înaintaşi.
Nu te duce niciodată
nicăieri fără Hristos,
că sfîrşeşti pe calea lată
şi-n pierzarea cea de jos.
Ci rămîi pe totdeauna
lîngă Domnul şi cu-ai Săi,
cea mai scumpă e cununa
împletită cu-alor tăi!