Vai ţie Betsaida
Vai ţie Betsaida, vai ţie Horazim
- vă plîngem cu durere
şi jalnic vă privim,
dacă-n Sidon vreodată şi-n Tir s-ar fi făcut
minuni ca-n voi, acestea în plîns ar fi căzut,
de-aceea-n Judecata cea Mare de Apoi,
mai bine o să fie de ele ca de voi!
Şi vai Capernaume şi ţie tot atît,
căci pîn-la locul morţii de veci te-ai coborît
dacă Sodoma însăşi vedea ce-ai văzut tu,
şi-ar fi lăsat păcatul
şi-ar mai trăi şi-acu’
- de-aceea-n Judecata cea ultimă şi grea
mai greu va fi de tine cu mult, decît de ea!
... Mai vai decît de ele, mă tem că e de noi,
cei ce trăim acuma ca-n zilele de-Apoi
că nici o altă lume de oameni n-a văzut
minunile de care noi ştim
- şi n-am crezut!
- de-aceea-n Judecata cea crîncenă de-Apoi
mai vinovaţi ca toate, mă tem că vom fi noi!