O, apără-ţi ochii
O, apără-ţi ochii de-a morţii săgeţi,
o, apără-ţi ochii, cu orişice preţ,
fereşte-i de-otrava privirii şerpeşti
o, ochii, ai grijă mereu să-ţi fereşti!
Ispita îţi caută întîi ochii tăi,
prin ei să-ţi trimită în suflet văpăi
prin ei să te-atragă spre patimi fireşti,
- o, ochii, ai grijă mereu să-ţi fereşti!
Cît ochii ţi-s limpezi, ţi-e sufletul sfînt,
- să mergi totdeauna cu ochii-n pămînt!
îţi pierzi curăţia cînd alţi ochi priveşti,
o, ochii, ai grijă mereu să-ţi fereşti!
... Doar ochii iubirii de mamă şi soţ
priveşte-i întruna, sărută-i cît poţi,
aceştia-s ochii ce-n veci să-i iubeşti
de ei, să ai grijă, să nu ţi-i fereşti!