Şi-aşa va fi o clipă
Şi-aşa va fi o clipă cînd ultimul păcat
dezlănţui-va norul cu trăsnetu-nfocat
cutremurul şi ploaia de flăcări va ţîşni
- şi nu va mai fi-atuncea nici noapte
şi nici zi.
Atunci n-o s-aibă nimeni nici fraţi, nici soţ
nici fii
urla-vor pretutindeni regretele tîrzii
şi ochi holbaţi de spaimă
şi mîini de ars pîrjol
se vor nălţa spre cerul vrăjmaş, pustiu şi gol...
Talazuri de bezmetici vor alerga-n zadar
vor bîjbîi ca orbii cerşind un semn măcar,
striga-vor o speranţă doar cît un fir de păr,
- dar va răspunde numai cumplitul adevăr!...
... Va fi o zi ca asta!
fiţi siguri că va fi!
voi toţi cei care rîdeţi, chiar voi o veţi păţi,
chiar voi o veţi ajunge, - fiţi siguri, da,
chiar voi...
aduceţi-vă-aminte - şi ce veţi face-apoi?