O, ia-ne cu Tine

O, ia-ne cu Tine pe munte Iisus şi-nchide-ne-n locul şi starea de Sus şi pune-ne semnul logodnei cereşti ca rodul nuntirii înalt să-l sfinţeşti. Acolo Iisuse Puternic şi Drag pe Casa de Aur aşează-ne steag, Taborului nostru înfăşoară-i zări purtîndu-i iubirea pe mii de cărări. Sămînţa divină sfinţeşte-o-n sărut şi pune-o-n pămîntul prin flăcări trecut şi creşte-o-n cîntare şi leagăn-o-n plîns spre rodul de aur cu soarele strîns. Cu mări de lumină acopere tot şi vecii prin ele să-i trecem înot, purtîndu-Ţi pe braţe supremul prinos a tot ce-n iubire-i mai greu şi frumos. Ne ţine cu Tine pe munte Iisus şi-ascundă-se calea pe unde ne-ai dus, şi uite-se locul de unde-am plecat, şi ardă-se scara pe care-am urcat.