Lumină-ne Doamne

Lumină-ne Doamne pe ultimul drum că ochii ni-s roşii de lacrimi şi fum, şi paşii ni-s încă prin lutul cleios şi frigul ne trece prin carne şi os. C-o lacrimă dulce din starea de har ne-acoperă cele vărsate amar, şi-n clipa izbînzii ajunsă la Ţel, ne uită oricîte căderi pîn-la el. Frumoasele jertfe ni-s aur mai sfînt ca toată averea acestui pămînt, şi-o clipă din taina acestui Tabor, ne şterge toţi anii de chinuri şi dor. Aşteaptă-ne Doamne la Sînul Tău blînd cînd inima asta înceată bătînd, desfă-ne sub aripi frumosul senin cînd zborul prin raze străluce divin. Trimite-ne-n cale din sfintele zări cu carul de flăcări, a-noastre cîntări, şi ele ne intre al nunţii alai pe Poarta Deschisă de-al Şaptelea Rai.