Lumină-ne Doamne
Lumină-ne Doamne pe ultimul drum
că ochii ni-s roşii de lacrimi şi fum,
şi paşii ni-s încă prin lutul cleios
şi frigul ne trece prin carne şi os.
C-o lacrimă dulce din starea de har
ne-acoperă cele vărsate amar,
şi-n clipa izbînzii ajunsă la Ţel,
ne uită oricîte căderi pîn-la el.
Frumoasele jertfe ni-s aur mai sfînt
ca toată averea acestui pămînt,
şi-o clipă din taina acestui Tabor,
ne şterge toţi anii de chinuri şi dor.
Aşteaptă-ne Doamne la Sînul Tău blînd
cînd inima asta înceată bătînd,
desfă-ne sub aripi frumosul senin
cînd zborul prin raze străluce divin.
Trimite-ne-n cale din sfintele zări
cu carul de flăcări, a-noastre cîntări,
şi ele ne intre al nunţii alai
pe Poarta Deschisă de-al Şaptelea Rai.