Nainte de-al Tău Nume Sfânt

Nainte de-al Tău Nume Sfînt, nimic n-a fost Iisus... n-a mai fost nici un răsărit, n-a fost nici un apus ci Numele Tău Sfînt a fost Iisuse, primul grai Cuvîntul Tu erai Iisus, Lumina Tu erai!... A răsunat Numele Tău, - şi foc de mii de sori ţîşnind, a inundat genuni cu raze şi culori, s-au despărţit nemărginiri din haos infinit s-au rînduit învîlvorări, în cîntec strălucit. A răsunat Numele Tău, crescînd şi descrescînd din El ieşind apoi măreţ ce-i Sus şi Jos, cîntînd din orice sunet alt cuprins şi alte împliniri în mii de forme cununînd perechi de mii de miri... A răsunat Numele Tău, şi-acel vrăjmaş de-un ceas s-a prefăcut un praf uitat pe-un drum cu veşnic pas, şi har cu har s-a-mpreunat şi zări cu zări s-au strîns şi dor cu dor s-au sărutat în al iubirii plîns. Va răsuna Numele Tău, ... şi noi, cu cîte sînt, vom deveni, din El, mereu alt cer, şi alt pămînt şi-n veci, tot noi, alt răsărit din orice alt apus, - din Infinit spre Infinit un nesfîrşit