Doamne, către Tine plâng

Doamne, către Tine plîng cînd vrăjmaşii iar se strîng şi cu vorbe de ruşine îmi rup inima din mine şi cu vorbe de ocară caută să mă-mproaşte iară şi cu ură se ridică şi n-au Doamne nici o frică nici de Tine nici de iad nici de vina-n care cad... Doamne, numai către Tine strigă sufletul din mine cînd mă doare - şi nu pot nici dreptatea să mi-o scot nici la fel să fac şi eu căci mi-e milă - şi mi-e greu milă de viaţa lor în ce flăcări şi-o cobor - greu de orice gînd nebun şi să-l spun - şi să nu-l spun... Doamne,-ndură-Te de noi, nu ne mai lăsa-n noroi, apără-ne Tu de-acei ce n-au frica Ta în ei şi trezeşte-i, nu-i lăsa să mai facă mult aşa... Căci e vai de orişicine n-are frică nici ruşine ci face ne-mpiedicat şi vorbeşte - ce-i păcat şi dă-n gura celor răi pe nevinovaţii Tăi...