De unde-am început
De unde-am început cărarea
vieţii mele cu Hristos
de-acolo-mi strîng, de-atunci îmi dărui
tot ce-am primit şi-am dat frumos,
de-acolo-mi strîng în suflet raze
şi feţe şi-amintiri şi zări
de-atunci îmi dăruiesc cîntarea
spre cele patru depărtări.
De-acolo-mi scot, de-adînc, iubirea
cu care iert şi ard şi sper
de-atunci nu-mi mai ajunge lumea
ci caut nemărginiri de cer
de-acolo-mi umplu adîncirea
cu ape şi cu aer nou
de-atunci răsună peste-a mele
cîntări un îngeresc ecou.
De-acolo-mi ard peste cuvinte
cereşti lumini şi tainic foc
de-atunci mi-e zborul mai fierbinte
din an în an, din loc în loc,
de-acolo-mi creşte rugăciunea
de n-aş dori s-o mai sfîrşesc
de-atunci cunosc ce har e-n plînsul
adînc plecat spre ce iubesc.
De-acolo-mi vreau pîn-la-nviere
mai plin de rod acelaşi har.
- De mii de ori să-ncep viaţa
de-acolo mi-aş începe-o iar...