Ce minunat eşti în lumina
Ce minunat eşti în lumina
cerească-n care ni Te-araţi
cînd fericit răsfrîngi iubirea
prin ochii cei mai preacuraţi.
Ce minunat eşti în tăcerea
de după-al rugăciunii har
cînd tot cuprinsul se-nveşmîntă
cu-al cerurilor nehotar.
Ce minunat eşti pretutindeni
prin raze şi-armonii plutind
cînd a iubirii Tale unde
ca-n mii de braţe ne cuprind.
Ce minunat eşti în fiorul
ce-n inimă-l simţim la fel
cînd nu ştim dacă-n noi e cerul
sau dacă noi sîntem în el.
Ce minunat poţi fi pe toate
cărările ce-n noi pătrunzi
dar ce-ntuneric e-n preamulta
lumină-n care ni Te-ascunzi.