Să dau oricui
Să dau oricui ce-mi cere
chiar dacă darul meu
îi va sluji să-mi facă
urcuşul şi mai greu.
Să dau toiag acelui
ce merge şchiopătînd
chiar dac-o să-l întoarcă
a mă lovi curînd.
Să-ntind frînghia celui
căzut în groapa grea
chiar dacă el pe urmă
lega-mi-va mîna-n ea.
Să-i fac un loc în mine
deaproapelui pribeag
chiar dacă el din casă
m-aruncă peste prag.
Să-i dau din pîine-oricare
mi-o va cerşi mereu
chiar dacă mi-ar plăti-o
cu plînsul cel mai greu.
Să dau... şi să nu-i judec
ce fac cu tot ce-mi iau
s-ascult numai de Tine:
cui cere, eu să-i dau!
Căci Tu plăti-vei Doamne
şi celui care-a dat
şi celui ce cu darul
lucrează vinovat.