Psalmistului, ispita lumii

Psalmistului, ispita lumii i-a zis: frumos mai cînţi, de-ai vrea al lumii aur tot ţi-aş da doar mie dacă mi-ai cînta... - el nici nu s-a uitat spre ea. Atunci îi zise slava lumii: - ce minunat ţi-e viersul, vreai doar mie cîntul tău să-mi dai şi locul cel mai nalt îl ai - el nici nu i-a răspuns un grai. Atunci i-a zis iubirea lumii: - ce dulce ţi-e cîntarea, - eu de m-ai cînta, te-aş face-un zeu şi toţi ţi s-ar pleca mereu - dar el tăcu şi mai din greu. Hristos i-a zis atuncea: - vino şi cîntă doar de Jertfa Mea vei plînge-acum, vei sîngera dar Ceru-ntreg te va cînta - el I s-a dat cu tot ce-avea!