Să mă mustraţi prieteni
Să mă mustraţi prieteni
dac-am greşit cîndva
dar nu uitaţi, nainte
priviţi-mi faţa mea.
Loviţi-mă cu toţii
de merit să loviţi
dar aş dori nainte
în ochi să mă priviţi.
Şi cereţi-mi osînda
de merit osîndit
dar mai priviţi odată
la trupul meu zdrobit.
Mai ascultaţi o clipă
la inima-mi din piept
ce plină i-a fost cupa
din Mîna Celui Drept.
Iar dacă toate-acestea
măsura n-au umplut
întindeţi-mă prieteni
pe crucea grea de lut.
Voi săruta cu lacrimi
ciocanul nemilos
căci vreau plătit de toate
să intru la Hristos!